{"id":12030,"date":"2019-12-02T15:42:43","date_gmt":"2019-12-02T13:42:43","guid":{"rendered":"https:\/\/xenobg.com\/?p=12030"},"modified":"2019-12-05T15:34:40","modified_gmt":"2019-12-05T13:34:40","slug":"mananca-incet-sportuvai-mai-mult-este-cel-mai-mult-loshia-savet","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/xenobg.com\/ro\/hrani-se-pomalko-sportuvai-poveche-e-nai-loshia-savet\/","title":{"rendered":"De ce \u201eM\u0103n\u00e2nc\u0103 mai pu\u021bin \u0219i f\u0103 mai mult\u0103 mi\u0219care\u201c este cel mai r\u0103u sfat posibil pentru s\u0103n\u0103tate \u0219i reducerea gr\u0103simii corporale?"},"content":{"rendered":"

Auzim acest sfat \u00een diverse forme: \u201eFace\u021bi\nmai multe exerci\u021bii cardio pentru a pierde \u00een greutate\u201c, \u201eConsuma\u021bi cu 500 de calorii mai pu\u021bin\n\u00een fiecare zi \u0219i ve\u021bi pierde o jum\u0103tate de kilogram de gr\u0103sime corporal\u0103 \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103\u201c.\n\u0219i altele precum \u201eBe\u021bi mai mult\u0103 ap\u0103 pentru a v\u0103 sim\u021bi s\u0103tul\u201c \u0219i \u201eLua\u021bi alimente\ns\u0103race \u00een calorii precum legumele \u0219i salatele\u201c...<\/h4>\n\n\n\n

Aceste expresii sunt at\u00e2t de general acceptate \u00eenc\u00e2t au\nimplantat ca adev\u0103r: dac\u0103 vrem s\u0103 reducem gr\u0103simea, trebuie doar s\u0103\nm\u00e2nc\u0103m mai pu\u021bin \u0219i facem mai mult\u0103 mi\u0219care, este at\u00e2t de simplu!<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ar fi at\u00e2t de simplu, de ce sunt at\u00e2t de\nmul\u021bi oameni sunt supraponderali \u0219i obezi? De ce oamenii se chinuie,\ncea mai mare parte a vie\u021bii lor pentru a reduce gr\u0103simea \u0219i a fi slabi?<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 numeroase \u00eencerc\u0103ri, se poate spune cu siguran\u021b\u0103\nspune c\u0103 acest adev\u0103r nu este deloc adev\u0103rat. Poate, a adus \u00eenapoi \u00eentreaga industrie a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii\n\u0219i fitness \u00eenapoi cu un secol. Mai important, joac\u0103 un rol negativ \u00een\n\u00een\u021belegerea de c\u0103tre genera\u021bii \u00eentregi a unei vie\u021bi s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n\n\n\n

Ideea de a m\u00e2nca mai pu\u021bin \u0219i de a face mai multe exerci\u021bii fizice\npentru a reduce gr\u0103simea corporal\u0103 st\u0103 la baza conceptului de\nechilibrul caloric sau echilibrul calorii introduse-calorii eliminate. Aceasta este o problem\u0103 simpl\u0103\nproblem\u0103 simpl\u0103 cu un r\u0103spuns simplu: consuma\u021bi mai pu\u021bine calorii \u0219i cheltui\u021bi mai mult.<\/p>\n\n\n\n

Unde ne duce acest lucru? Privare permanent\u0103,\ns\u0103 fim for\u021ba\u021bi \u00een permanen\u021b\u0103 s\u0103 ne antren\u0103m, s\u0103 nu ob\u021binem \u00een permanen\u021b\u0103 rezultatele pe care ni le dorim, pentru\ncare depunem at\u00e2t de mult efort. Chiar mai r\u0103u: r\u0103m\u00e2nem \u00eentr-o stare constant\u0103 de\ninsatiabilitate, epuizare \u0219i o s\u0103n\u0103tate distrus\u0103\ns\u0103n\u0103tate. <\/p>\n\n\n\n

Ecua\u021bia logic\u0103 simpl\u0103: Dac\u0103 absorbim mai pu\u021bine calorii \u0219i cheltuim mai mult, ar trebui s\u0103\ns\u0103 pierdem \u00een greutate. De ce nu func\u021bioneaz\u0103?<\/strong> Aceast\u0103 ecua\u021bie ignor\u0103 tot ceea ce ne\ncare ne deosebe\u0219te de ma\u0219inile de calculat calorii. Noi nu exist\u0103m \u00een vid. Tr\u0103im \u00een\nun mediu divers, \u00een continu\u0103 schimbare. Ceea ce distinge organismele vii\norganismele vii este capacitatea de a se adapta la mediul lor. Dac\u0103 organismul uman simte c\u0103\nafar\u0103 este prea cald, acesta \u00ee\u0219i cre\u0219te rata de transpira\u021bie \u0219i alimentarea cu s\u00e2nge\nla nivelul pielii pentru a evita supra\u00eenc\u0103lzirea. \u0218i ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd organismul simte c\u0103 nu exist\u0103\nsuficient\u0103 energie, puterea care alimenteaz\u0103 fiecare dintre celulele sale? Acesta \u00eencearc\u0103\ns\u0103 conserve c\u00e2t mai mult\u0103 energie posibil. <\/p>\n\n\n\n

Cum este acest lucru legat de a m\u00e2nca mai pu\u021bin \u0219i\ncele mai multe antrenamente? <\/h4>\n\n\n\n

Ca urmare a consumului de mai pu\u021bini\nnutrien\u021bi ( precum \u0219i calorii) din care organismul poate crea\nenergie. Mai mult\u0103 mi\u0219care ne determin\u0103 s\u0103 cheltuim mai mult\u0103 energie \u00een consecin\u021b\u0103.\nCu alte cuvinte, ne afl\u0103m \u00eentr-o stare de sc\u0103dere a ofertei de energie, dar de cre\u0219tere a\na cererii de energie. <\/p>\n\n\n\n

Pentru a se putea adapta la acest dezechilibru energetic\ndezechilibru, organismul \u00eencearc\u0103 mai \u00eent\u00e2i s\u0103 conserve c\u00e2t mai mult\u0103 energie posibil,\nprin reducerea utiliz\u0103rii acesteia \u0219i cre\u0219terea produc\u021biei (1<\/a>, 2<\/a>, 3<\/a>, 4<\/a>, 5<\/a>, 6<\/a>, 7<\/a>). \u00cen acela\u0219i timp, dezechilibrul nostru energetic\nne face s\u0103 ne sim\u021bim fl\u0103m\u00e2nzi \u0219i obosi\u021bi, ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 m\u00e2nc\u0103m \u0219i s\u0103 ne odihnim,\npentru a restabili echilibrul dintre nevoia de energie \u0219i oferta de energie.\nSuntem \u00eentr-o stare de lips\u0103 de energie. <\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 continu\u0103m s\u0103 m\u00e2nc\u0103m mai pu\u021bin \u0219i s\u0103 facem\nmai mult, corpul cade \u00een stres<\/strong>  (8<\/a>). Nu stres mental, ci \u00een Fiziologice<\/strong>. <\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd ne afl\u0103m \u00eentr-o stare de stres fiziologic,\norganismul \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u0219i utilizeze rezervele de energie pentru nevoile de urgen\u021b\u0103 (gr\u0103sime,\nmu\u0219chi, alte \u021besuturi) \u0219i \u00eencepe s\u0103 reduc\u0103 \u0219i mai mult rata de\nmetabolismului, sau a produc\u021biei de energie. Dac\u0103 acest lucru continu\u0103 \u00een mod cronic, este\neste posibil s\u0103 se reduc\u0103 gr\u0103simea corporal\u0103 (\u00eempreun\u0103 cu mu\u0219chii \u0219i alte \u021besuturi),\ndeoarece organismul le utilizeaz\u0103 ca surs\u0103 de energie pentru situa\u021bii extreme. \u00cens\u0103\npierderea gr\u0103simii corporale are un cost foarte ridicat. <\/p>\n\n\n\n

Costul dezechilibrului energetic<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Dezechilibrul energetic cronic, sau starea de\nenergie insuficient\u0103 , are ca rezultat un metabolism lent persistent, cu o\nutilizare redus\u0103 a energiei. Nevoile de energie sunt subestimate \u0219i organismul stocheaz\u0103\nc\u00e2t mai mult\u0103 energie posibil (1<\/a>, 2<\/a>, 3<\/a>, 4<\/a>, 5<\/a>, 6<\/a>, 7<\/a>, 9<\/a>).<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 combina\u021bie las\u0103 cantit\u0103\u021bi mici disponibile\npentru recuperarea energiei. \u00cen aceast\u0103 stare, fiecare celul\u0103 a organismului nu\npoate func\u021biona corespunz\u0103tor. Creierul nu func\u021bioneaz\u0103 rapid, g\u00e2ndirea nu este clar\u0103,\npielea \u0219i p\u0103rul nu sunt s\u0103n\u0103toase, sistemul imunitar nu func\u021bioneaz\u0103 optim. Acest\ndezechilibru energetic duce la distrugerea tuturor sistemelor organismului \u0219i la multe\nanomalii cronice de s\u0103n\u0103tate care sunt o problem\u0103 frecvent\u0103 a\nsociet\u0103\u021bii moderne. <\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 problem\u0103 major\u0103 este probabilitatea crescut\u0103 de\nde a ob\u021bine mai mult\u0103 gr\u0103sime corporal\u0103. Gr\u0103simea serve\u0219te ca rezerv\u0103 de energie\n\u00een organism. Atunci c\u00e2nd acesta se afl\u0103 \u00eentr-un dezechilibru energetic, \u00een loc s\u0103 \u00ee\u0219i ob\u021bin\u0103 energia din\nalimente, acesta \u00eencearc\u0103 s\u0103 stocheze substan\u021bele nutritive sub form\u0103 de gr\u0103sime pentru\na face fa\u021b\u0103 unui posibil stres viitor (10<\/a>, 11<\/a>). Cu alte cuvinte, dac\u0103 \u00eencepem s\u0103 postim \u0219i\nnu facem exerci\u021bii fizice, exist\u0103 o \u0219ans\u0103 mai mare s\u0103 ne \u00eengr\u0103\u0219\u0103m. <\/p>\n\n\n\n

Deci, este posibil s\u0103 reducem gr\u0103simea corporal\u0103\ngr\u0103simea corporal\u0103 dac\u0103 m\u00e2nc\u0103m mai pu\u021bin \u0219i facem mai mult\u0103 mi\u0219care? Da, desigur. <\/p>\n\n\n\n

Dar adev\u0103rata \u00eentrebare este: Putem pierde \u00een greutate f\u0103r\u0103 s\u0103 sim\u021bim constant foamea \u0219i oboseala,\nf\u0103c\u00e2nd exerci\u021bii \u00een mod constant \u0219i compromi\u021b\u00e2ndu-ne s\u0103n\u0103tatea?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

R\u0103spunsul scurt este DA.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 punem lucrurile \u00een felul urm\u0103tor: dac\u0103 accept\u0103m\nmai pu\u021bine calorii \u0219i mai mult\u0103 mi\u0219care duce la un dezechilibru energetic, atunci\ns\u0103 consum\u0103m mai multe calorii \u0219i s\u0103 facem mai pu\u021bine exerci\u021bii\ns\u0103 conduc\u0103 la un echilibru energetic, ceea ce ar trebui s\u0103 determine pierderea de gr\u0103sime. \u0218i acest lucru\nse \u00eent\u00e2mpl\u0103!<\/p>\n\n\n\n

Desigur, nu este at\u00e2t de simplu. Al\u021bi factori\nau, de asemenea, un impact asupra nevoilor \u0219i aprovizion\u0103rii noastre cu energie, cum ar fi ce \u0219i care<\/strong> alimentele pe care le lu\u0103m,\nstresul psihologic, somnul \u0219i al\u021bi factori de mediu.\nAt\u00e2ta timp c\u00e2t nu este practicat\u0103 excesiv, activitatea fizic\u0103 are multe influen\u021be benefice\ninfluen\u021be benefice, inclusiv \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea produc\u021biei de energie. <\/p>\n\n\n\n

Una dintre componentele dietei care ne afecteaz\u0103 necesarul \u0219i aportul de energie este cantitatea de carbohidra\u021bi, gr\u0103simi \u0219i proteine pe care o consum\u0103m. <\/p>\n\n\n\n