Auzim acest sfat în diverse forme: „Faceți mai multe exerciții cardio pentru a pierde în greutate“, „Consumați cu 500 de calorii mai puțin în fiecare zi și veți pierde o jumătate de kilogram de grăsime corporală într-o săptămână“. și altele precum „Beți mai multă apă pentru a vă simți sătul“ și „Luați alimente sărace în calorii precum legumele și salatele“...
Aceste expresii sunt atât de general acceptate încât au implantat ca adevăr: dacă vrem să reducem grăsimea, trebuie doar să mâncăm mai puțin și facem mai multă mișcare, este atât de simplu!
Dacă ar fi atât de simplu, de ce sunt atât de mulți oameni sunt supraponderali și obezi? De ce oamenii se chinuie, cea mai mare parte a vieții lor pentru a reduce grăsimea și a fi slabi?
După numeroase încercări, se poate spune cu siguranță spune că acest adevăr nu este deloc adevărat. Poate, a adus înapoi întreaga industrie a sănătății și fitness înapoi cu un secol. Mai important, joacă un rol negativ în înțelegerea de către generații întregi a unei vieți sănătoase.
Ideea de a mânca mai puțin și de a face mai multe exerciții fizice pentru a reduce grăsimea corporală stă la baza conceptului de echilibrul caloric sau echilibrul calorii introduse-calorii eliminate. Aceasta este o problemă simplă problemă simplă cu un răspuns simplu: consumați mai puține calorii și cheltuiți mai mult.
Unde ne duce acest lucru? Privare permanentă, să fim forțați în permanență să ne antrenăm, să nu obținem în permanență rezultatele pe care ni le dorim, pentru care depunem atât de mult efort. Chiar mai rău: rămânem într-o stare constantă de insatiabilitate, epuizare și o sănătate distrusă sănătate.
Ecuația logică simplă: Dacă absorbim mai puține calorii și cheltuim mai mult, ar trebui să să pierdem în greutate. De ce nu funcționează? Această ecuație ignoră tot ceea ce ne care ne deosebește de mașinile de calculat calorii. Noi nu existăm în vid. Trăim în un mediu divers, în continuă schimbare. Ceea ce distinge organismele vii organismele vii este capacitatea de a se adapta la mediul lor. Dacă organismul uman simte că afară este prea cald, acesta își crește rata de transpirație și alimentarea cu sânge la nivelul pielii pentru a evita supraîncălzirea. Și ce se întâmplă atunci când organismul simte că nu există suficientă energie, puterea care alimentează fiecare dintre celulele sale? Acesta încearcă să conserve cât mai multă energie posibil.
Cum este acest lucru legat de a mânca mai puțin și cele mai multe antrenamente?
Ca urmare a consumului de mai puțini nutrienți ( precum și calorii) din care organismul poate crea energie. Mai multă mișcare ne determină să cheltuim mai multă energie în consecință. Cu alte cuvinte, ne aflăm într-o stare de scădere a ofertei de energie, dar de creștere a a cererii de energie.
Pentru a se putea adapta la acest dezechilibru energetic dezechilibru, organismul încearcă mai întâi să conserve cât mai multă energie posibil, prin reducerea utilizării acesteia și creșterea producției (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7). În același timp, dezechilibrul nostru energetic ne face să ne simțim flămânzi și obosiți, ne îndeamnă să mâncăm și să ne odihnim, pentru a restabili echilibrul dintre nevoia de energie și oferta de energie. Suntem într-o stare de lipsă de energie.
Dacă continuăm să mâncăm mai puțin și să facem mai mult, corpul cade în stres (8). Nu stres mental, ci în Fiziologice.
Când ne aflăm într-o stare de stres fiziologic, organismul începe să își utilizeze rezervele de energie pentru nevoile de urgență (grăsime, mușchi, alte țesuturi) și începe să reducă și mai mult rata de metabolismului, sau a producției de energie. Dacă acest lucru continuă în mod cronic, este este posibil să se reducă grăsimea corporală (împreună cu mușchii și alte țesuturi), deoarece organismul le utilizează ca sursă de energie pentru situații extreme. Însă pierderea grăsimii corporale are un cost foarte ridicat.
Costul dezechilibrului energetic
Dezechilibrul energetic cronic, sau starea de energie insuficientă , are ca rezultat un metabolism lent persistent, cu o utilizare redusă a energiei. Nevoile de energie sunt subestimate și organismul stochează cât mai multă energie posibil (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9).
Această combinație lasă cantități mici disponibile pentru recuperarea energiei. În această stare, fiecare celulă a organismului nu poate funcționa corespunzător. Creierul nu funcționează rapid, gândirea nu este clară, pielea și părul nu sunt sănătoase, sistemul imunitar nu funcționează optim. Acest dezechilibru energetic duce la distrugerea tuturor sistemelor organismului și la multe anomalii cronice de sănătate care sunt o problemă frecventă a societății moderne.
O altă problemă majoră este probabilitatea crescută de de a obține mai multă grăsime corporală. Grăsimea servește ca rezervă de energie în organism. Atunci când acesta se află într-un dezechilibru energetic, în loc să își obțină energia din alimente, acesta încearcă să stocheze substanțele nutritive sub formă de grăsime pentru a face față unui posibil stres viitor (10, 11). Cu alte cuvinte, dacă începem să postim și nu facem exerciții fizice, există o șansă mai mare să ne îngrășăm.
Deci, este posibil să reducem grăsimea corporală grăsimea corporală dacă mâncăm mai puțin și facem mai multă mișcare? Da, desigur.
Dar adevărata întrebare este: Putem pierde în greutate fără să simțim constant foamea și oboseala, făcând exerciții în mod constant și compromițându-ne sănătatea?
Răspunsul scurt este DA.
Să punem lucrurile în felul următor: dacă acceptăm mai puține calorii și mai multă mișcare duce la un dezechilibru energetic, atunci să consumăm mai multe calorii și să facem mai puține exerciții să conducă la un echilibru energetic, ceea ce ar trebui să determine pierderea de grăsime. Și acest lucru se întâmplă!
Desigur, nu este atât de simplu. Alți factori au, de asemenea, un impact asupra nevoilor și aprovizionării noastre cu energie, cum ar fi ce și care alimentele pe care le luăm, stresul psihologic, somnul și alți factori de mediu. Atâta timp cât nu este practicată excesiv, activitatea fizică are multe influențe benefice influențe benefice, inclusiv îmbunătățirea producției de energie.
Una dintre componentele dietei care ne afectează necesarul și aportul de energie este cantitatea de carbohidrați, grăsimi și proteine pe care o consumăm.
